Inca din anii ’70, la nivelul FRS, s-a instituit un sistem voluntar de protejare a pesterilor. Numeroase cluburi si asociatii speologice si-au asumat protejarea pesterilor descoperite de membrii lor. Dupa 1990, speologii au trimis guvernului si parlamentului proiecte legislative care prevedeau oficializarea sistemului de custodie in cadrul pesterilor. Propunerile n-au fost niciodata adoptate, dar idea custodiei a fost insusita si pusa in practica in Legea Ariilor Protejate (OUG 236/2000)
In Muntii Apuseni, organizatiile neguvernamentale au demarat, inca din 1994, un program de voluntariat pentru supravegherea ecologica a celor mai importante. Din 1996, organizatiile s-au grupat in cadrul centrului regional de Supraveghere Ecologica a Muntilor Apuseni (CRSE). Garda ecologica de voluntary a CRSE a contribuit la supravegherea si protejarea principalelor valori naturale ale Apusenilor.
In Parcul National Retezat voluntarii au provenit din randurile Asociatiei Unesco ProNatura si a formatiunilor Salvamant care actioneaza in masiv.
Lista voluntarilor este lunga si acopera majoritatea zonelor naturale de mare valoare ale Romaniei.
Astazi exista cateva sute de custozi, membri ai unor ONG, care isi exercita atributiile conferite prin lege, atat pentru pesteri cat si pentru alte arii protejate.
In cadrul proiectului „Management si promovare pentru arii protejate”, in perioada iulie-august 2006, în PN Retezat şi în PN Apuseni s-au desfasurat activitati de voluntariat sub directa indrumare a administratiilor celor doua parcuri. Activitatile la care au participat voluntarii sunt cele practicate de rangeri: conservarea biodiversitatii, activitati cu turistii, operatiuni de intretinere a amenajarilor, patrulari, observatii de teren, supraveghere ecologica, ecologizare, ghidaj specializat. Participantii au purtat echipament distinctiv – tricou si sapca. In Retezat au activat 24 de voluntari iar in Apuseni 20.
Pentru anul 2007, sunt, de asemenea, prevazute activitati de voluntariat atat in parcurile mentionate cat si in altele.
|