Cele peste 38.000 de hectare ale Parcului Național Retezat sunt în grija a 11 rangeri, asta însemnând că un singur ranger ”păstorește” în jur de 3500 ha. Prea puțini rangeri, prea mult teren, zicem noi. Oameni noi nu se mai pot angaja până nu se eliberează vreun post de ranger. Și, totuși, ce se poate face?
Asociația Rangerilor din România s-a sfătuit cu Administrația Parcului Național Retezat și împreună au găsit o soluție de compromis, dar care, credem noi, se va dovedi eficientă. Este vorba de pregătirea unui corp de rangeri voluntari care să-i ajute pe rangerii parcului în muncă.
Beneficiile ar fi de ambele părți deoarece, conform noilor reglementări legale, voluntarii ar căpăta experiență în muncă, ar face un lucru util și interesant și, nu în ultimul rând, și-ar îmbunătăți CVurile. Le-ar fi, astfel, mai ușor la angajare sau/și la admiterea la o școală mai bună.
Sunt preferați voluntari din Țara Hațegului, comunele Sălașu de Sus și Râu de Mori, fără nicio discriminare de gen, etnie, religie. Deja avem înscriși câțiva voluntari, unii dintre ei provenind din rândurile Rangerilor juniori.
În toamna aceasta se va face un curs scurt, dar intensiv de instruire, urmat de practica pe teren. Cele mai multe ieșiri pe teren se vor face vara, în sezon turistic, când este mai multă nevoie de ajutor. Voluntarii vor purta echipament asemănător celui purtat de rangerii PN Retezat, așa că vor fi ușor de recunoscut.
Transportul și mâncarea pentru voluntari vor fi asigurate din fondurile proiectului ”Conviețuire durabilă om-natură în Retezat N și comunitățile limitrofe”, proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2024, în cadrul Fondului ONG în România.
În aria lor de competenţă, rangerii oferă turiştilor informaţii şi ghidaj pe trasee, educă şi îndrumă publicul, ajută la refacerea semnelor indicatoare, a marcajelor, refugiilor şi a altor dotări turistice, monitorizează populaţiile de animale sălbatice, ajută cercetătorii în munca de inventariere a florei, șamd. E o muncă foarte complexă, făcută cu multe sacrificii şi privaţiuni.
În multe ţări rangerii sunt percepuţi, în mod simplist, doar ca organe de coerciţie, ca un fel de poliţie a naturii. Rangerul nu doreşte să fie pus în postura de a da amenzi, dar nu se fereşte să o facă dacă întâlneşte cazuri de încălcare flagrantă a legilor şi a regulilor.
Meseria ”ranger” este listată în Clasificatorul Ocupațiilor din România (COR) și este mult diferită față de cea de pădurar.
Sursa: http://www.drumetiimontane.ro/articole/ecologie/c%C4%83ut%C4%83m-rangeri-voluntari-pentru-retezat
